2 comentarii

Primavara

Si a trecut si vara,

Oprit-a pe la geamul meu

Sa spuna ca va veni la anu

Cu alt alai de ploi stingher.

Si a trecut si toamna,

La mine-n prisma a luat ceaiul

Si mi-a promis frumoasa,

Ca iubirea nu da rod mereu.

Si a oprit si iarna,

A inoptat pe noptiera

Cu chipul alb ca ceara

Si s-a topit, racita, in cafetiera.

2 comentarii

Mademoiselle

Doamna Jonson lasa furculita jos. Inainte ca ecoul sa se piarda isi aseza servetelul, stranse tacamurile si se ridica cat putu de gratios.

Ora ceaiului avea sa bata in curand iar ea nu se putea numi gazda daca ar aparea prea infometata, prea insetata ori prea amabila.

 Oh, nu. Totul trebuia sa arate cat de bine putea fara a fi oarecum exagerat inclusiv ea.

Clinchete de portelan rasunara iar prin incapere. Masa era stearsa, fursecurile inca in cuptor, dusumeaua era  maturata iar rochia avea doar doua cute, plasate strategic.

Isi arunca privirea prin jur pentru o inca ‘’ultima data’’,  netezi rochia cu maini insenturate, dadu parul dupa rama ochelarilor, isi pudra un zambet amabil si doi ochi curiosi si se indrepta cu pasi masurati spre vizita noilor prietene.

10 comentarii

In martie

18 martie 2008

”Draga jurnalule, iti scriu pentru a-ti impartasi micul meu secret. Ieri  m-am intalnit cu Lili, o indeplinatoare de dorinte. Isi prinsese geanta in usa unui restaurant. Mi-a zambit, mi-a multumit si a plecat. Seara am gasit-o pe prag. Imi sta pe umar. S-a micsorat. Tace. Mi-a spus: ”Ai opt dorinte”. Acum face un dus. Profit, astfel adresandu-ma tie, fidelului meu jurnal.”

19 marie 2008 – Ora 04:28

”S-a urcat pe umarul meu. Doarme. M-am gandit la acele dorinte. O voi intreba azi cum mi le pot pune.”

Ora 16:25

”A plecat. Dorintele raman pictate pe o hartie. Am ofensat-o cand am intrebat-o de unde vine.

Vreau sa adorm ca sa imi pun o alta dorinta, maine. Intind mana. E langa mine.”

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.